istoric biserica cu luna

Monografia Bisericii cu luna Monografia Bisericii cu luna Monografia Bisericii cu luna Monografia Bisericii cu luna Monografia Bisericii cu luna Monografia Bisericii cu luna Arhitectura. Sculptura. Pictura. Obiecte de cult, Arhitectura Influențe ale stilurilor occidentale în arhitectur Proiectantul și constructorul Bisericii cu Lună Sculptura Sculptura nouă Sculptura nouă Sculptura nouă Sculptura veche Sculptura veche Sculptura veche Sculptura veche Pictura Pictura veche Pictura veche Pictura veche murală Terminarea lucrărilor de pictură veche și sfințire

Ultimele Evenimente

Mihai Eminescu omagiat la Biserica cu Luna Seara de rugaciune inchinata parintilor si copiilor Invitatie seri duhovnicesti,18-25 martie 2012 Cateheze în perioada Postului Mare Preasfințitul Sofronie a aniversat 13 ani de la hirotonia întru arhiereu și 5 ani de la întronizarea în scaunul eparhial al Oradiei Duminica Ortodoxiei la Biserica cu Luna Nicolae Jiga in memoria bihorenilor Un moment istoric la o biserica incarcata de istorie 90 de ani de la reinfiintarea Episcopiei Oradiei Preafericitul Parinte Patriarh Daniel la Catedrala cu Luna Procesiune de Praznicul Adormirii Maicii Domnului 2008 ian 26 slujba inmormantare preot traian codila 2008 ian 20 slujba comuna ecumenica 2008 ian 06 boboteaza 2007 mai 19 parastas ps coman 2007 mai 04 mosoiu 88 ani 2007 aug 15 sarbatoare hram sf maria 2007 februarie 25 intronizare ps sofronie 2007 aug 11 inmormantare arhidiacon savu teodor 2007 aprilie 29 ps sofronie ps petroniu

Newsletter

Pentru a primi cele mai noi stiri si informatii va rugam sa va inscrieti pentru newsletter cu ajutorul formularului de mai jos:

Nume:

Telefon:

E-mail:

Ceas

Meteo




Fazele lunii


Fazele lunii

 

Sculptura veche

Sculptura veche
La Biserica cu Lună, sculptura veche este una din podoabele ei cele mai de preț, din punct de vedere artistic și istoric, unele opere datînd de aproape două secole.

a. Sculptura în marmoră. Aceasta datează încă de la 1790 (anul în care s-a terminat de construit biserica și s-a putut sluji într-însa). Astfel, doi macedo-români, care trăiseră și agonisiseră avuție la Oradea, dar care erau acum stabiliți în Macedonia natală și aveau, desigur, rudenii sau prieteni în orașul nostru, au aflat despre înălțarea bisericii orădene. Fiind la curent cu mersul lucrărilor, s-au gîndit să o înzestreze cu ceva de mare preț liturgic, dar si de ridicată valoare materială: Sf. Prestol, Proscomi-diarul și Cristelnița pentru Sf. Botez, toate din marmoră.

1) Sfîntul Prestol. Din contextul celor relatate de Nicolae Fini, reiese că inimoșii macedo-români n-au trimis aici numai tăblia Sfintei Mese, ci și cele cinci picioare pe care se sprijină. Iar cum materialul si decorația picioarelor de la Sf. Prestol se repetă si la Proscomidiar și la Cristel¬niță, este limpede că cei doi binefăcători au dăruit toate cele trei prin¬cipale obiecte liturgice de mai sus.
Tăblia Sf. Prestol este din marmoră neagră cu vine gălbui, cu di¬mensiunile 190x150x8 cm, și se sprijină pe cinci picioare din marmoră roșie cu vine de mai multe culori, secțiunea picioarelor fiind pătrată iar dimensiunile 80 x 25 cm. Prin profilul lor, cele cinci picioare (ca si acela de la Proscomidiar) se aseamănă cu colonetele de la cafasul corului, fiind de stil baroc, dar si cu motivul rococo al colonetelor sculptate, pe care se răsucesc vrejuri.
Pe tăblia Sf . Prestol (cu scrisul începînd pe latura de apus și continuîndu-se pe laturile de miazăzi si răsărit) se află săpată o inscripție cu text grecesc (pe care acum îl redăm pentru prima dată și cu traducerea exactă): „închin. (ațe) de Gheorg.(he) Costa și Dimitr.(ie) Vasu. Din Ma¬cedonia orașul Seltzas Biseri.(cii) ortod.(oxe) și orien.(tale) celei adevăra.(te). In Oradea Ma.(re), 1790, mai 7".

2) Proscomidiarul. Măsuța de marmoră roșie, de formă semicirculară (urmînd profilul firidei), cu dimensiunile 115x70x5 cm. Piciorul, din același nobil material, secțiune pătrată, 90x25 cm, în același stil baroc, cu elemente de rococo, de la picioarele Sf. Prestol.

3) Cristelnița. Din marmoră roșie, cu vine de diferite culori, vasul de formă ovală, cu dimensiunile: diametrul mare 55, diametrul mic 45, înălțimea 45 cm. Soclul, cu secțiune circulară, 50x25 cm. Decorație sculp¬turală de stil baroc.

b. Sculptura în lemn. Lucrările de sculptură în lemn, pictură și auri-tură, în interiorul bisericii, s-au început abia la anul 1816, conform con¬tractului încheiat cu meșterii la 24 ianuarie din acel an și au durat 15 ani, pînă la sfîrsitul anului 1831. Sculptura în lemn, auritura si bună parte din pictura bisericii sînt opera fraților Alexandru și Arsenie Teodorovici din Neoplanta (Novisad) - Iugoslavia, sculptura fiind cea mai de seamă realizare artistică a lor, după cum putem constata, „de visu", noi înșine.

a. Tîmpla. - Dimensiunile ei sînt proporționale cu marea înălțime a navei: lățimea 9,60 m, înălțimea centrală 13,50 m, pînă la cea l,50 m sub intradosul arcului triumfal. Fondul structural si ornamental al tîmplei este bizantin, prin programul iconografic și prin ornamentica sculp¬turală bizantină în cea mai mare parte. Deși veche de peste 150 de ani, decorația bizantină, cu motive vegetale aurite, a tîmplei (de la Ușile îm¬părătești si Diaconesti pînă sus), de un deosebit rafinament, se menține si astăzi în stare bună, datorită materialului utilizat.
Pe acest fond bizantin, s-au grefat și anumite elemente de baroc (si, mai puțin, de rococo), dar care nu distonează cu curbele motivelor vege¬tale bizantine, ci se pierd în ele. Ornamentica barocă și rococo se observă, îndeosebi, numai de la distanță și numai dacă ești avizat special asupra ei. Curba, contracurba si voluta rotundă sau în unghiuri drepte (elemente specifice barocului) se observă mai ușor, dacă le urmărești de sus în jos, pornind de la cununa tîmplei. Crucea Răstignirii este încoronată de o mitră arhierească, de la care pornesc, spre registrele de mai jos, faldu¬rile unei mantii purpurii cu franjuri aurii, plus motivele baroce mențio¬nate mai sus, care încadrează icoanele. Icoana Sfintei Treimi este încu¬nunată de un baldachin în stil baroc și de același stil sînt si amforele care ornamentează părțile laterale ale registrelor superioare.
Stilului baroc îi aparține si ornamentarea tîmplei, la registrele infe¬rioare, cu opt coloane, din care șase numai cu funcție decorativă, iar două și cu funcție structurală, de susținere (a baldachinului menționat), în spa¬tele coloanelor se află opt pilaștri, tot numai cu scop decorativ, ce par angajați. Coloanele si pilaștrii menționați n-ar putea să se încadreze în vreunul din ordinele clasice, fiindcă au cîte ceva din fiecare: piedestaluri de stil roman, baze ionice si corintice, fusuri toscane (dar împodobite spre bază cu baghete aurii), capiteluri compozite, cornișe cu denticuli. Pilaștrii au canelurile primelor patru ordine clasice. Faptul că pilaștrii și coloanele nu sînt din marmoră, ci din lemn vopsit cu imitație de marmoră, accen¬tuează și mai mult pecetea barocului. Cu toate acestea, coloanele și pi¬laștrii nu distonează, ci mențin o legătură cu pilaștrii aparenți, din zidărie, din structura și decorația interioară a navei.
Elementele decorative rococo (vrejuri si panglici grațioase si tratate asimetric) sînt mai puține și se observă, în special, la ancadramentele unor icoane din registrele mijlocii și superioare.

b. Amvonul. - De structură bizantină, subliniată si de cele patru icoane cu care este împodobit, amvonul are si decorație barocă (profil din curbe întrerupte, volute, imitație de draperie de catifea cu franjuri aurii), dar si decorație rococo (vrejuri, flori, panglici, precum si fructul de ananas de la partea inferioară, făcînd o legătură cu cele două ornamente, de ace¬lași gen, de la strana arhierească).

c. Strana arhierească. - Prin structură, prin baldachinul cu tavan drept, prin ornamentul ce-o încoronează (asupra căruia vom stărui mai jos), strana este de stil bizantin, însă ornamentația barocă este mai vizibilă decît la amvon (volute, cornișă ondulată de jur-împrejur si prevăzută cu denticuli, imitație de draperii, cele două coloane frontale din lemn, dar imitînd marmora, în genul celor de la tîmplă). Iar decorația rococo se face vizibilă prin vrejurile în jurul coloanelor, cele două fructe de ananas de la baldachin și, în special, deosebit de realizatul acoperiș al baldachinului, din ghirlande combinate cu volute stil baroc.
Stilul bizantin însă încununează - si la propriu, și la figurat - în¬treaga operă sculpturală a stranei arhierești. Este vorba de simbolul „Pe¬licanului" ce-si sfîsie pieptul ca să-și hrănească puii. Este un simbol euha¬ristie categoric ortodox, potrivit Troparului al 44-lea din Starea a Il-a a „Prohodului Domnului": „Ca un pelican Te-ai rănit în coasta Ta, Cu¬vinte; si-ai dat viață 1-ai Tăi fii, care muriseră, răspîndind asupra lor izvoare vii". Din punct de vedere al artei plastice ortodoxe românești, în-tîlnim pelicanul care „își sfîsie pieptul pentru puii numeroși care-i stau în față", într-o pictură murală (medalion) de la Mănăstirea Valea-Arges (1534), zugrăvită sau pictată în mai multe rînduri, la: 1548, 1746, 1797, 1846 sau la ceardacul unei inițiale din Slujebnicul (Liturghierul) arhie¬resc slavono-greco-românesc (manuscris și miniat) al mitropolitului Ște¬fan al Ungrovlahiei, în timpul lui Matei Basarab.

d. Baldachinul Sf. Epitaf. - Lucrare de tîmplărie, cu cîteva elemente de sculptură. Este o construcție din lemn vopsit negru care se scoate în naos, la Vinerea Mare, pentru a se așeza pe masa ei Si. Epitaf cu Pune¬rea Domnului în Mormînt. Decorație de stil baroc foarte potolit (imitație de draperii negre cu franjuri aurii, urne cu flăcărui, curbele și contra-curbele celor patru banderole de la baza acoperișului). Pe cele trei laturi închise, se află 12 icoane fixe cu „Drumul Crucii" de inspirație occiden¬tală, pictate de înșiși autorii sculpturii. Pe cele patru banderole aurii menționate mai sus se află texte extrase din cîntări sau rugăciuni orto¬doxe, în legătură cu Jertfa mîntuitoare a Domnului lisus Hristos. Tex¬tele (în limbile elină, latină, slavonă și română cu chirilice) se dau publi¬cității acum, pentru prima dată. în limbile elină și latină este înscris textul Troparului Glasul al 2-lea, de la Slujba Sfintelor Patimi: „losif cel cu bun chip, de pe lemn luînd prea curat trupul Tău, cu giulgiu curat înfăsurîndu-1 si cu miresme, în mormînt nou, îngropîndu-1 1-a pus". Tex¬tul slavon (orientîndu-ne după cîteva cuvinte de origine slavonă) pare a fi un fragment dintr-o Stihiră a lui Anatolie, de la Laude, Glasul al 5-lea: „Cel ce pentru noi răstignire si îngropare cu trupul ai primit, ca pe noi toți din iad să ne slobozești, Doamne". Pe românește, este redată Rugă¬ciunea rostită de preot la terminarea Slujbei Proscomidiei și după Voho-dul Mare. Redăm textul așa cum a fost scris cu peste 150 de ani în urmă: .,în mormînt cu trupul în iad cu sufletul ca un Dumnezeu iară în rai cu tălhariu și pre scaun ai fost Hse cu Tatăl si cu Duhul toate umplându-le necuprins".

e. Cele două pupitre cantorale - sînt de stil baroc (profile de curbe și contracurbe deasupra și în față) și cu ornamentație tipică rococo (car¬tea în diagonală, crucea în diagonală și cu vîrful în jos, vrejuri si flori înmănuncheate de panglici cu funde).

f. Cele două sfeșnice mari - din lemn poleit auriu, de pe solee, cu cîte patru brațe mari și o cupă pentru luminări, sînt de stil baroc (curbele celor trei picioare terminate în volute) si cu elemente de rococo (vrejuri, motive florale etc.). (Asemenea sfeșnice din lemn, sculptate si aurite, vă¬zuse Paul din Alep la biserica „înălțarea Domnului" a Mănăstirii Galata din Iași, zidită 1582—1584.) în 1979, pe cheltuiala Episcopiei Oradiei, s-au aplicat la sfeșnice cîte șapte „luminări" electrificate.

g. Măsuța pentru litie și măsuța pentru anafura, cu cîte trei piciorușe în stil baroc, fac parte din aceeași garnitură cu sfeșnicele menționate.

h. Analogul pentru icoane, din naos, cu motive asimetrice rococo pe laturile din dreapta și stingă.
i. Două strane pentru demnitari bisericești (încadrînd strana arhie¬rească) mai păstrează si astăzi, din ornamentația barocă, cele două mo¬tive aurii verticale încheiate, jos, în volute.

j. În cele două abside laterale, urmînd curbura arhitecturii se află cîte zece strane, pentru cîntăreți si membri ai corporațiilor parohiale. Stil baroc (panouri cu imitație de marmoră, stîlpișori cu volute, cornișe cu denticuli) si elemente de rococo (motive decorative vegetale, panglici etc.). în 1934, mai existau coronamentele acestor strane, de un baroc foarte somptuos (volute, curbe, contracurbe, amiore cu nori) și cu un joc ae ghirlande rococo.

k. Stranele pentru credincioși, din naos si pronaos, discretă decorație barocă și rococo (similară aceleia de la stranele din absidele laterale).

1. Ancadramentele celor două nișe din naos, aflate față în față (una dînd spre ușa de miazăzi, iar a doua - în grosimea peretelui de miază¬noapte - în care se păstrează, peste an, Baldachinul Sf. Epitaf) ambele cu ornamentație discretă barocă, cel de-al doilea fiind completat și cu panouri imitație de marmoră.
Întreaga sculptură în lemn, realizată de frații Alexandru și Arsenie Teodorovici - de la tîmplă și pînă la strane - dovedește meșteșug desăvîrsit, gust si rafinament artistic și, foarte important, viziune de an¬samblu, prin aceea că elementele de baroc ale sculpturii și cele cîteva ornamente de stil rococo se adaptează perfect decorației arhitecturale baroce exterioare si, mai cu seamă, interioare, a Bisericii cu Lună.


Realizare pagini web ,imagine ,publicitate si promovare online www.groupromo.ro