istoric biserica cu luna

Monografia Bisericii cu luna Monografia Bisericii cu luna Monografia Bisericii cu luna Monografia Bisericii cu luna Monografia Bisericii cu luna Monografia Bisericii cu luna Arhitectura. Sculptura. Pictura. Obiecte de cult, Arhitectura Influențe ale stilurilor occidentale în arhitectur Proiectantul și constructorul Bisericii cu Lună Sculptura Sculptura nouă Sculptura nouă Sculptura nouă Sculptura veche Sculptura veche Sculptura veche Sculptura veche Pictura Pictura veche Pictura veche Pictura veche murală Terminarea lucrărilor de pictură veche și sfințire

Ultimele Evenimente

Mihai Eminescu omagiat la Biserica cu Luna Seara de rugaciune inchinata parintilor si copiilor Invitatie seri duhovnicesti,18-25 martie 2012 Cateheze în perioada Postului Mare Preasfințitul Sofronie a aniversat 13 ani de la hirotonia întru arhiereu și 5 ani de la întronizarea în scaunul eparhial al Oradiei Duminica Ortodoxiei la Biserica cu Luna Nicolae Jiga in memoria bihorenilor Un moment istoric la o biserica incarcata de istorie 90 de ani de la reinfiintarea Episcopiei Oradiei Preafericitul Parinte Patriarh Daniel la Catedrala cu Luna Procesiune de Praznicul Adormirii Maicii Domnului 2008 ian 26 slujba inmormantare preot traian codila 2008 ian 20 slujba comuna ecumenica 2008 ian 06 boboteaza 2007 mai 19 parastas ps coman 2007 mai 04 mosoiu 88 ani 2007 aug 15 sarbatoare hram sf maria 2007 februarie 25 intronizare ps sofronie 2007 aug 11 inmormantare arhidiacon savu teodor 2007 aprilie 29 ps sofronie ps petroniu

Newsletter

Pentru a primi cele mai noi stiri si informatii va rugam sa va inscrieti pentru newsletter cu ajutorul formularului de mai jos:

Nume:

Telefon:

E-mail:

Ceas

Meteo




Fazele lunii


Fazele lunii

 

Monografia Bisericii cu luna

Vechea Episcopie ortodoxa de la Velenta

Locuitorii comunei Velenta erau Români de legea ortodoxa, care erau organizati militareste si în schimbul unor prerogative aveau obligatia de a apara Cetatea si de a face parte din Banderiul Episcopului catolic ungur, care pe lânga demnitatea sa de Prelat mai avea si rangul de Sef al militiei de pe teritoriul Die¬cezei lui. Am amintit ca în luptele defensive pentru apararea Cetatii Oradea la asediul Turcilor din anul 1660 s-au distins mai multi ofiteri Români, care au platit cu viata eroismul lor. Desigur ca si trupele ce au stat direct sub comanda si conducerea acestor ofiteri Români, trebuie sa fi fost trupe românesti. Dupa ocuparea Cetatii, între trupele care au ramas în Oradea pentru paza Cetatii gasim si pe Militienii din Velenta, întariti cu alti Militieni adusi aici din alte parti. Prin asezarea acestor Militieni în Cetatea Oradea, elementul românesc si rascian s-a întarit, dar prin el asemenea si confesiu¬nea ortodoxa, care în armata era respectata. Astfel Românii din Oradea, în baza privilegiilor obtinute în cursul veacurilor trecute, dupa liberarea Cetatii si-au reprimit pro¬fesiunea lor de Militieni ai cetatii, iar Episcopul catolic ungur, A. Benkovics, venit în Oradea ca cel dintâi Episcop dupa 134 ani, recunoaste privilegiile acordate românilor, multumindu-se numai cu zeciuiala. În acest timp, toti locuitorii români ortodocsi din Oradea, adica din Velenta, Subcetate si Orasul nou, aveau o singura biserica ortodoxa româna — în Velenta. Aceasta biserica pe vremuri era Catedrala Episcopilor, care au domiciliat în Oradea, iar mai târziu a vicarelor-protopopi, care lo¬cuiau în resedinta episcopiasca de aici. Din veacul al XVII n-avem date positive ca aici sa fi trait stabil vreun Episcop; totusi obiectele care sa gasesc în biserica din Velenta si care se folosesc numai de catre episcop precum socotile din anii 1600—1690 care sa pastreaza la biserica de aici si din care sa vede cheltuelile ce sau facut la resedinta episcopeasca, înca dovedesc existenta unei episcopii si a episcopilor care au trait aici. Asa sa spune ca : pentru retezul de la caputul (poarta) rese¬dintei episcopesti sa dat 18 cr., iar în socoata a. 1691 sa arata ca: pentru forspontul (carausie) Mariei Sale am dat 3 Rft. Cu atât mai multe date si dovezi avem despre vicare-protopopi de la Velenta, care în absenta episcopului conduceau dieceza Oradiei si pe care îi vedem în lupta permanenta cu catolicii si calvinii pentru apararea legii strabune. Abia la finea veacului XVII aflam în Velenta episcop ortodox pe Efrem Veniamin chiar si sub ocupatiunea turceasca, si pe care-1 recunoaste de episcop si ierarhia sârbeasca, dar si împa¬ratul Leopold prin Diploma din a. 1695, pentru romanii ortodocsi din Bihor. Afirmatia, ca acest Episcop ar fi decedat în anul 1695 dupa cum sustin aproape toti istoricii, nu este confirmata cu nici un do¬cument, din contra, se cunoaste o rugare a episcopului Efrem Veniamin din a. 1698 luna Septembrie, din care se vede ca la aceasta data era înca în viata si pastorea biserica ortodoxa din Bihor. La începutul veacului XVIII episcopul ungur A. Benkovics abia instalat la Oradea pe lânga toata garanta data cetatenilor, ca le va respecta privilegiile, începe si el actiune pentru convertirea românilor la catolicism, dar aceasta actiune afla rezistenta în Epis¬copul Veniamin. Peste aceasta propaganda catolica mai vine si rascoala Racotiana (1706—1711) care se deslantue cu toata furia mai ales aici în judetul Bihor. Biserica ortodoxa si poporul român persecutat de catolici si calvini, caci si unii si altii voiau sa-1 câstige pentru biserica lor; episcopul Efrem persecutat si el de catolici si calvini dar mai ales de episcopul ungur care nu-1 mai tolera alaturi de dânsul în cetatea Sf. Ladislau, în anul 1707 paraseste Oradea trecând în Muntenia si de aici la Constantinopol. În Muntenia Efrem sa opreste la Episcopul Râmnicului Antim Ivireanul, caruia îi descrie persecutiile la care este supus po¬porul si biserica ortodoxa din Ardeal si mai ales cea din Bihor din partea papistasilor si a calvinilor. În timpul rascoalei Racotiene dupa plecarea lui Efrem prin a. 1709 au umblat prin Bihor episcopul loan Circacare pentru o durata mai scurta a luat sub jurisdictiunea sa si dieceza vacanta a Oradiei. Dupa potolirea rascoalei Racotiene (1711 ) apare în Bihor Episcopul Petru Hristofor trimis aici cu scrisori de recomandatie de Episcopul Antim Ivireanul. Neputându-se stabili aici în Oradea din cauza episcopului papistas, el a cercetat toate satele bântuite de unire dar mai ales a cercetat satele din tinutul Beius, pe care episcopul papistas în urma tradarii episcopului apostat Ioanichie Martinovici, le-a declarat de catolice. loanichie Martinovici încarcat cu daruri de episcopul papis¬tas a plecat din Bihor lasând biserica ortodoxa în grija vicareulut papistas Mihai Kebel, de aici apoi si afirmatia nebazata a scriito¬rilor uniti si papistasi: ca românii din Bihor au font catolici su¬pusi episcopului papistas ungur. Episcopul Petru Hristofor a facut o întinsa propaganda pen¬tru pastrarea ortodoxiei în Bihor, dar mai ales a cautat se con¬trabalanseze actiunea vicareului papistas M. Kebel printre românii din tinutul Beius. Actiunea lui Hristofor a oprit daca nu chiar nimicit unirea în Bihor, iar numele lui Antim — ori Afatim cum îi numea poporul, — a ramas mult timp în inima si constiinta neamului român ortodox. Aceasta împrejurare ne-o dovedeste faptul, ca vicareul papis¬tas Mihai Kebel vazând nimicita unirea, pleaca la românii din ti¬nutul Beiusului pentru a-i câstiga înca odata pentru unire; deastadata acestia îl trimit la Afatim (adica Antim) Episcopul ortodox (schismatic) al Munteniei dupa scrisori de recomandatie, spunându-i, ca pâna atunci ei ramân în legea lor strabuna. Cum ca Petru Hristofor a fost în Oradea si de aici a vizitat bisericile si preotii ortodocsi dovedeste marturia lui loan Martin din Chislaz interogat în ancheta din anul 1727 care spune, ca: dupa rascoala Curutilor a venit pe aici un episcop român (oláh püspök ide érkezvén) si a pedepsit pe toti preotii care învatau legea calvina . Acest episcop român este Petru Hristofor venit aici de la Antim Iviveanul din Muntenia. Cât timp a stat Petru Hristofor în resedinta episcopiasca de la Velenta si în Bihor nu se stie, la tot cazul a stat aici timp mai îndelungat, poate chiar pâna la moartea apostatului loanichie, caci numai prin o propaganda întinsa a putut infiltra în credinciosii de aici speranta, ca episcopul Antim îi va scapa de unire. Dupa plecarea Iui Hristofor, dieceza ortodoxa din Bihor a ramas vacanta si neîndeplinita mult timp, caci asa cereau si dictau interesele bisericii catolice; amintirea ei însa a ramas în constiinta fiilor credinciosi, care o reclamau la toate ocaziunile, cerând locu¬rilor mai înalte Episcop de limba si legea lor ortodoxa, dupa cum au avut mai înainte. Dar existenta episcopiei ortodoxe de la Oradea pe care o neaga istoricii uniti si papistasi, o marturiseste si episcopul unit Moise Dragos, care la anul 1776 cerând înfiintarea unei episcopii-unite aici la Oradea, inde pe ndenta de cea papistasa, sa provoaca la trecutul românilor si a bisericei ortodoxe din Bihor spunând, ca: în Oradea au fost si în vechime episcopi de rit oriental supusi arhiepiscopului din Ardeal. Isaia Diacovici, episcopul ortodox de la Arad vazând biserica si poporul crestin ortodox din Bihor lipsit de pastor si mângaere sufleteasca, a luat sub jurisdictiunea sa episcopia vacanta de la Oradea. În absenta episcopului care locuia la Arad, aici îl substituia vicarei episcopesti care locuiau în resedinta episcopala de la Velenta. De vicare se alegea si trimitea aici cei mai harnici si zelosi bar¬bati, care în absenta episcopului aveau sa sustina lupta cu unitii: si papistasii pentru apararea credintei strabune. Din aceasta epoca de glorie pentru ortodoxie cunoastem pe vicareul protopop loan, carele a recladit biserica veche de lemn si convoaca la Velenta în anul 1726 adunarea de protestare contra propagandei catolice a episcopului papistas; apoi pe vicareul Ignatie contra caruia preotii uniti sa plâng prefectului judetean ca a umblat pe sate cu os¬tasi din garnizoana de la Oradea alungând preotii uniti trimisi la sate de episcopul papistas si luând de la dânsii cheile bisericii le-a dat preotilor ortodocsi; pe Ieromonahul Metodie, Episcop Namest (vicar episcopesc) care conduce eparhia Oradea chiar pe timpul anchetei din anii 1754—1758, s. a.


Realizare pagini web ,imagine ,publicitate si promovare online www.groupromo.ro